Provocări pentru Finanţele Comportamentale în contextul COVID-19 (Some Challenges for the Behavioral Finance in the Context of COVID-19)

17 Pages Posted: 17 Apr 2020

See all articles by Ramona Dumitriu

Ramona Dumitriu

affiliation not provided to SSRN

Razvan Stefanescu

affiliation not provided to SSRN

Date Written: April 16, 2020

Abstract

Romanian Abstract: Recenta pandemie de coronavirus 2019-20 (COVID-19) a generat unele probleme, caracterizate printr-un grad înalt de incertitudine, care le face dificilă rezolvarea prin modele ale proceselor decizionale cu o raţionalitate deplină. În domeniul finanţelor, astfel de probleme sunt cele asociate cu politicile fiscale şi monetare, menite să combată recesiunea sau cu investiţiile în prezenţa turbulenţelor de pe pieţele financiare. În privința politicilor fiscale şi monetare, guvernele şi băncile centrale ar putea fi tentate să utilizeze aceleaşi strategii care au avut succes în atenuarea Marii Recesiuni din perioada 2007 – 2008, cu toate că actuala recesiune are cauze diferite.
În unele ţări dezvoltate au fost lansate pachete de stimulare prin care se aloca resurse financiare impresionante către ramurile economiei afectate de COVID-19. Totuși, la fel ca în cazul Marii Recesiuni, complexitatea circumstanţelor face foarte dificilă o repartizare obiectivă a acestor resurse. Pentru Uniunea Europeană, o particularitate a soluţiilor strategice la actuala criză derivă din faptul că multe dintre acestea sunt adoptate prin decizii de grup în care interesele participanţilor trebuie conciliate. În multe ţări, căderea Produsului Intern Brut, majorarea deficitelor bugetare şi ratele actuale reduse ale dobânzilor ar putea impune alegerea dintre un şomaj ridicat şi o inflaţie accelerată. În astfel de decizii, obiectivele guvernelor, de obicei sensibile la evoluţia şomajului, ar putea concura cu preocuparea băncilor centrale pentru stabilitatea preţurilor. O inflaţie accelerată ar putea şoca populaţiile din multe ţări dezvoltate care, în trecutul recent, s-au obişnuit cu o stabilitate monetară confortabilă. Ar putea, totodată, submina credibilitatea băncilor centrale, conducând la neîncredere în monedele naţionale. În astfel de situaţii, aşteptările asupra inflaţiei nu vor mai fi o unealtă a politicilor monetare ci, dimpotrivă, un obstacol în calea obiectivelor acestora. Acestea ar putea, de asemenea, să sporească incertitudinea din unele decizii financiare, modificând comportamentele unor categorii variate de investitori, creditori sau debitori. În primul trimestru al anului 2020, noutăţile despre propagarea COVID-19 sau despre măsurile în sprijinul economiilor au generat un număr neobişnuit de mare de şocuri negative sau pozitive pe pieţele de capital dezvoltate sau emergente. Astfel de turbulenţe ar putea fi privite ca un simptom al reacţiilor disproporţionate care apar adeseori în perioade de criză. Este posibil, cu toate că nu uşor de demonstrat, ca preocuparea pentru propria sănătate să fi schimbat comportamentul unor investitori. Sporirea volatilităţii ar putea intimida mulţi investitori cu aversiune faţă de risc, dar ar putea, de asemenea, atrage unii investitori ce obişnuiesc să îşi asume riscuri ridicate. În unele ţări, monedele naţionale s-au depreciat și volatilitatea cursurilor valutare a crescut. Aşa cum s-a mai întâmplat în alte perioade turbulente, aurul a devenit un activ atrăgător pentru investitori. Potenţialele limite ale raţionalităţii induse de COVID-19 în decizii precum cele care privesc politicile fiscale şi monetare sau investiţiile sunt, oarecum, noi pentru domeniul finanţelor. Ele ar putea fi privite şi ca provocări pentru Finanţele Comportamentale care studiază cauzele iraţionalităţii din procesele decizionale financiare. Oricum, în aceste zile, când nu se poate estima cât va mai dura pandemia COVID-19 este, de asemenea, dificil de prezis dacă astfel de situaţii vor conduce la noi abordări în domeniul Finanţelor Comportamentale.

English Abstract: The recent coronavirus disease 2019 (COVID-19) generated some non-routine problems, characterized by a high degree of uncertainty which makes difficult the solving by the full rational decision making models. In the field of finance, such problems are those associated to the fiscal and monetary policies, that have to fight the recession or to investments in the presence of turbulences on the financial markets. Regarding the fiscal and monetary policies, governments and central banks could be tempted to use the same strategies that were successful in mitigating the effects of the Great Recession from 2007 – 2008, although the recent recession has different causes. In some developed countries there were launched stimulus packages, which allocated impressive financial resources to the economic branches affected by COVID-19. However, as in the case of Great Recession, the complexity of the circumstances made very hard an objective assignment of these resources. For the European Union, a particularity of the strategic solutions to the recent crisis is the fact that many of them are adopted by group decisions, where various interests of the participants have to be conciliated. In many countries, the fall of GDP, the rise of budget deficits and the present low interest rates could impose the choice between a high unemployment and an accelerating inflation. In such decisions, the objectives of governments, usually, very sensitive to the unemployment evolution, could compete with those of the central banks preoccupied by the prices stability. An accelerating inflation could shock the populations from many developed countries which, in the recent past, got used to a comfortable monetary stability. It could also undermine the central banks credibility, leading to distrust in the national currencies. In such situations, the inflation expectations would be no longer a tool for the monetary policies, but an obstacle for their objectives. They could also increase the uncertainty for some financial decisions, modifying the behaviors of various categories of investors, creditors of debtors. In the first quarter of 2020, the news about the COVID-19’s propagation and about the measures meant to help the economies provoked an unusual large number of negative and positive shocks on the developed and emerging capital markets. Such turbulences could be viewed as symptoms of overreactions which occur often in the times of crisis. It is possible, although not easy to prove, that the concern for their own health changed the behavior of some investors. The increased volatility could intimidate many risk-averse investors, but it could also attract some investors who use to take high risks. In some countries, the national currencies depreciated and the volatility of the exchange rates increased. As it happened before in other turbulent times, the gold became an attractive asset for investors. The potential boundaries of the rationality induced by COVID-19 in some decisions such as those regarding fiscal and monetary policies or investments are, somehow, new for the field of the finance. They could be viewed as challenges for the Behavioral Finance which studies the causes of irationality in the financial decision making. However, in the present days, when it is very hard to estimate for how long the COVID-19 pandemic will last, it is also very difficult to predict if such situation would lead to new approaches in the field of the Behavioral Finance.

Note: Downloadable document is in Romanian.

Keywords: Rationality of the decisions, Financial behavior, COVID-19

JEL Classification: E50, G00, G01, G10, G40, G41

Suggested Citation

Dumitriu, Ramona and Stefanescu, Razvan, Provocări pentru Finanţele Comportamentale în contextul COVID-19 (Some Challenges for the Behavioral Finance in the Context of COVID-19) (April 16, 2020). Available at SSRN: https://ssrn.com/abstract=3577874 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.3577874

Ramona Dumitriu (Contact Author)

affiliation not provided to SSRN

Razvan Stefanescu

affiliation not provided to SSRN

Do you have a job opening that you would like to promote on SSRN?

Paper statistics

Downloads
90
Abstract Views
1,414
rank
348,727
PlumX Metrics